Dar tu?

Citeam astazi despre Stefan, și în Fapte ni se relateaza că, , niște iudei din Cilicia și Asia au început o cearta de vorbe cu Ștefan "., , dar nu puteau să stea împotriva înțelepciunii și Duhului cu care vorbea el".
Mi s-a dus imediat gandul la Solomon, a cerut mai înainte de toate intelepciune și a primit-o... . .
Revenind la Ștefan, am citit și apoi mi-am continuat treaba, dar gandul mi-a rămas la acest om, , cu fata de inger".
Sa vorbești tu Ștefane cu atata putere și sa zici păcatelor pe nume chiar dacă acest lucru te duce la moarte, și încă moarte cu pietre? Ce putere, o putere care nu se poate hrăni decât din Cel Preasfant! Nu m-am putut abține, am închis Biblia dar în inima mea s-a deschis o intrebare: Dar tu? Dar tu?
Cat de departe mergi tu cu propovăduirea Hristosului tău? Canti pe banca în biserica: E viu cu adevărat! Dar când ești în mijlocul lupilor deschizi gura? Când legile te asupresc, când oamenii te îngrădesc intr-un fel sau altul, sau chiar îți batjocoresc Dumnezeul, plătești tu prețul?
Ne-am obișnuit uneori și ne-am plafonat în sintagmele: Nu ai ce face, traim vremuri grele" Oare chiar nu avem ce face? Dacă la locul de munca suntem ispitiți sa luam mita, oare nu avem ce face? Dacă cel de lângă noi insulta credinta în Dumnezeu oare nu avem ce face? Dacă alegem tovarasiile unde se practica bârfă, judecata, oare nu avem ce face?
Dacă privim la internet mai mult decât la Biblie, oare nu avem ce face?
Oare dacă toată ziua alergam sa strângem pentru noi, oare nu am putea face Lui mai mult timp în orarele noastre?
Cred ca boala secolului nostru, (și chiar printre pocaiti se cam poarta) este boala, , periajului, sau cum sa o numesc, a unei diplomații cu zâmbetul pe buze, a unei indiferente fata de semen dacă vreti, în considerentul de a nu îngrădi dreptul celuilalt, de a nu-l stanjeni, fiecare cu viata lui... asta nu vine de la Domnul. Intr-o alta ordine de cuvinte, ca ideea sa fie mai explicita adaug un exemplu: Vezi ca fratele, sora de credință are apucături, lucruri care nu sunt vrednice de pocăință dar tu taci și nu te bagi. Nu îți iei din timp sa îl sfătuiești, îndrepți cu blândețe, și ce e mai important sa te rogi pentru îndreptare. . tu îți vezi de ale tale ca oricum ai multe pe cap... și apoi sa se ocupe doar comitetul sau pastorul... . greșit... trebuie sa mijlocim unii ptr alții, sa purtam sarcinile unii altora, sa ne interesam de viata celui de lângă noi, sa sfătuim în dragoste, nu sa acceptam minciuna diavolului... . Dacă el nu se deschide? Cine sunt eu sa ii zic ce e bine? Tu nu ești nimic, e adevărat, dar Domnul te poate folosi sa ajuți pe cel în impas, sa deschizi ochii cuiva, sa mărturisești ce a făcut Domnul pentru tine și asa sa îți ajuți fratele sa crească spiritual și sa nu mai dea cu capul de anumite greșeli... asta cere timp și altruism... . asta cere dragoste de semen și plătirea prețului chiar dacă uneori doare... . Păcatului trebuie spus pe nume... nu sa ne periem frați și surori, nu sa spunem bine, bine și în rest sa trăim separați, Dumnezeu vrea unitate și deschidere, apropiere de El și unii de alții. Diavolul vrea sa îți închidă gura cu orice preț, sa nu îl mărturisești, Dumnezeu vrea sa ti-o deschidă larg. Tu?
Cum te raportezi la alții?
Nu uita ceilalți pot vedea în tine, , o fata de înger, ca a lui Ștefan sau o fata de om care prefera sa stea în banca lui liniștit. Da-ne Doamne Duhul de înțelepciune ecare a fost peste Ștefan! Trezeste-ne Doamne, sa nu privim la ce privește lumea, sa nu iubim ce iubește lumea, sa nu ne conformam standardelor păcătoase ci sa ținem adevărul Tău, sa cautam sa umplem zilnic vasele cu a ta putere ca atunci când deschidem gura, doar Cuvintele plăcute ție sa iasă și ele sa ude, sa invioreze, spre viata, nu spre moarte!