Continuă să mergi!

Frica de Domnul este începutul înțelepciunii. PS. 111:10a
Primul strop din apa vieții mă trezește la viață deschizând ochii să văd cine sunt cu adevărat în planul lui Dumnezeu. Atunci înțeleg că sunt un păcătos și cu nimic mai bun decât cei cu care mă comparam până acum. Când îl văd pe El spun ca și Isaia "vai de mine."
În realitate comparația este între mine și El, între lucrarea mea și lucrarea Lui, între prioritățile mele și ale Lui, intre voia mea și voia Sa. Când deschid ochii și văd că sunt atât de murdar, nepăsător, egoist și ipocrit îmi dau seama că trăiesc doar prin harul și îndurarea Lui care mă așteaptă la pocăință.
De aici se naște frica de Dumnezeu, care mă pune în mișcare pentru a rezolva toate litigiile lăsate în voia sorții. Încep prin a privi la sfințenia Lui și la așteptările care le are de la mine, și toate acestea mă pun în postura de a recunoaște ticăloșia mea care a fost ascunsă și mușamalizată până acum.
Încep primul pas spre sfințenie și dintr-o dată mai apare încă o teamă mai subtilă care nu mă lăsa să înaintez. Parcă îmi șoptește: da e bine ce ai dorit să faci dar nu poți! Ești prea slab! Poate o să eșuezi, ce vor spune ceilalți? Mai bine rămâi așa! Nu poți înainta! ... . .
Cu cât asculți mai mult, începi să bei veninul șarpelui bătrân care a înveninat întreaga lume, din grădină până astăzi. Nu asculta șoapta acesta! Pornește prin credință că El poate nu tu! El te trece prin marea deznădejdii, El te urca pe munții neputinței, El dă la o parte și prăbușește la pământ zidirile mari ale păcatului, El te va purta pe aripile siguranței și îți va spune cu drag Eu sunt cu tine!
Nu trebuie decât să crezi și să începi călătoria credinței. Antidotul veninului este credința. Privește la Domnul Isus și mergi după El. E singura cale de a ajunge la Dumnezeu și la locul pregătit. Continuă în fiecare zi să bei din apa vie care îți va trezi tot trupul la viață și astfel vei putea să aduci din această apă și altor frați și prieteni care sunt înveninați de frica neputinței.