text Cugetari crestine

Căzut dar nu doborât

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Diana14
Căzut, dar nu doborât

În viața de credință vin momente în care greutatea vieții ne împinge la pământ. Momente în care ne simțim slabi, răniți, fără putere. Și eu am trecut printr-un astfel de timp. Am fost căzută — nu doar obosită, ci zdrobită. Nu doar slăbită, ci aproape fără suflare. Și ceea ce m-a durut cel mai tare n-a fost doar căderea… ci oamenii. În loc să-mi întindă o mână, unii au apăsat mai adânc rana. În loc să mă ridice, au lovit prin cuvinte. Au judecat, au vorbit, au răspândit zvonuri, s-au bucurat de slăbiciunea mea. Durerea lor a fost crudă, tăioasă, grea. Unele cuvinte au rănit mai tare decât orice lovitură. Unele priviri m-au făcut să simt că nu mai valorez nimic. Și m-am întrebat în tăcere: „Doamne, de ce atâtă durere de la oameni? De ce acum, când sunt la pământ?”
Acolo, în praful căderii mele, am simțit însă ceva neașteptat: prezența Lui.
Nu venită cu zgomot, ci cu o mână caldă, care s-a aplecat până la mine. Când nimeni nu m-a ridicat, El m-a ridicat. Când oamenii au rupt, El a legat. Când oamenii au rănit, El a vindecat. Domnul a luptat pentru mine chiar în timp ce alții se bucurau că sunt jos. El a fost scutul meu când vorbele mi-au străpuns inima. El a fost sprijinul meu când oamenii m-au lăsat singură. El a fost tăria mea când sufletul îmi tremura. Și în timp ce oamenii vedeau în mine o înfrângere, Dumnezeu vedea un început. În timp ce alții îmi numărau căderile, El îmi pregătea ridicarea. În timp ce unii mă credeau terminată, El îmi întărea pașii.
Așa am înțeles: nu e important câți oameni se bucură de căderea ta — important este Cine te ridică.
Durerea a fost reală, grea, adâncă. Dar ridicarea a fost și mai reală.
Astăzi pot spune cu toată puterea inimii mele: Am fost căzută, rănită și judecată. Am simțit durerea oamenilor ca un cuțit în suflet. Dar nu am fost doborâtă. Domnul a luptat pentru mine și m-a ridicat cu o putere pe care eu nu o mai aveam.
Și dacă El m-a ridicat pe mine, o poate face și pentru tine. Nu ești singur, nu ești pierdut, nu ești doborât — te poartă mâinile Celui care te va ridica mai sus decât ai fost vreodată.
Diana G. U.

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Munte!
De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.
Adevărata odihnă pierdută de om
Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>
Am un mesaj
Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>
Izvorul!
Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!
Armura blândeții în fața fiarelor
Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>
Fericirea adevărată și scopul creației
În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>
Nevăzutul care devine evident
Nevăzutul care devine evident ​Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>
Lupta nevăzută
Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>
Oameni, nu Hristoși
Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>
Am scris acolo unde tăcerea vorbește..
Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>