text Cugetari crestine

Când genunchii ating pământul

Sursa:

www.resursecrestine.ro

• Autor: Diana14

Când genunchii ating pământul

Când genunchii ating pământul, omul nu cade, ci se ridică. Nu fuge, ci se oprește înaintea lui Dumnezeu. Nu cade din slăbiciune, ci se pleacă din nevoie și din credință.

Atunci când genunchii ating pământul, inima începe să vorbească. Nu cu vorbe alese, ci cu suspin. Rugăciunea nu mai este gând, ci strigăt. Omul nu mai cere multe, ci spune doar atât: „Doamne, ajută-mă.” Și acest cuvânt ajunge până la cer.

Când genunchii ating pământul, puterea omenească tace. Nu mai sunt apărări, nu mai sunt explicații, nu mai sunt îndreptățiri. Rămâne adevărul gol al sufletului. Și acolo, în adevăr, Dumnezeu Se apropie.

Când genunchii ating pământul, lacrima nu mai este rușine. Plânsul nu mai este slăbiciune. Este rugăciune. Este mărturie că omul nu se mai sprijină pe sine, ci pe Dumnezeu. Acolo unde nu mai poate omul, începe lucrarea Domnului.

Când genunchii ating pământul, crucea nu dispare, dar devine ușoară. Durerea nu pleacă, dar capătă sens. Singurătatea se umple de prezență. Dumnezeu nu ridică întotdeauna povara, dar ridică inima care o poartă.

Când genunchii ating pământul, cerul nu mai pare departe. Dumnezeu nu mai este doar nume, ci mângâiere. El nu stă sus și rece, ci aproape, primind plânsurile și punând pace în suflet.

Acolo unde omul se pleacă, Dumnezeu lucrează. Acolo unde omul tace, Dumnezeu vorbește. Și de fiecare dată când genunchii ating pământul, omul se ridică altfel: mai smerit, mai întărit, mai viu înaintea lui Dumnezeu.
DianaG. U.

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.

Adevărata odihnă pierdută de om

Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>

Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>

Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!

Armura blândeții în fața fiarelor

Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>

Fericirea adevărată și scopul creației

În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>

Nevăzutul care devine evident

Nevăzutul care devine evident Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>

Lupta nevăzută

Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>

Oameni, nu Hristoși

Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>

Am scris acolo unde tăcerea vorbește..

Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>