SĂ NE ÎNCREDEM ÎN DUMNEZEU! EL ȘTIE, CE FACE!

“Nu mai vorbiţi cu atâta îngâmfare, Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de mândrie, Căci Domnul este un Dumnezeu care ştie totul, Şi toate faptele sunt cântărite de El” (1 Samuel 2:3)

Acest fragment face parte din rugăciunea Anei, mama proorocului Samuel. Ea a trecut prin vremea, când era stearpă, a avut parte de o întristare mare, de lacrimi, i-au fost adresate vorbe izvorâte dintr-o inimă înghâmfată, și cuvinte de mândrie din partea potrivnicei sale Penina, și fără cârtire a recunoscut că Dumnezeu este Dumnezeul, care știe totul, și Care cântărește toate faptele!

Posibil și voi sunteți întristați și plângeți, din cauza că Dumnezeu “va lipsit” de ceva și cineva vă înțeapă cu privire la aceasta, și are o atitudine dușmănoasă față de voi. Dar, mulțumită Domnului, care este atotștiutor, El cunoaște suficient, pentru a face ceea ce este corect, și ce este mai bine, în împrejurările vieții voastre. “Domnul este un Dumnezeu care ştie totul, Şi toate faptele sunt cântărite de El” (1 Samuel 2:3)” – a recunoscut Ana, după ce a privit în urmă!

Desigur, din cauza că cunoștințele noastre sunt destul de limitate, o mare parte din ce se va întâmpla, va rămâne necunoscut, până când nu va avea loc. Dar aceasta nu este un motiv, de a rămâne întristați. Vărsându-vă inima în rugăciune înaintea Domnului, să ne încredem din toată inima în Dumnezeu, precum Ana, aducând la cunoștința Lui toate întristările și durerile noastre! Fie ca pacea Lui Dumnezeu să devină satelitul vostru! Şi femeia a plecat. A mâncat şi faţa ei n-a mai fost aceeaşi (1 Samuel 1:18). Măcar că împrejurările Anei, îndată după rugăciune, nu s-au schimbat, totuși s-a schimbat ea și atitudinea sa față de acele împrejurări! Este adevărat, că rugăciunea în primul rând ne schimbă pe noi!

Țineți minte, că datorită la aceea, că Dumnezeu este atotștiutor, nu veți trebui să vă întâlniți cu ceva necunoscut de sinestătător. Dumnezeu este milostiv! El vă va vizita la vremea Lui! “Elcana s-a culcat cu nevastă-sa Ana, şi Domnul Şi-a adus aminte de ea” (1 Împărați 1:19). Aceasta este temelia speranței noastre creștine. Ea este necesară atunci, când nu înțelegem, ce face Tatăl ceresc, în timp ce permite în viața noastră întristări. Când nu primim deodată, ceea ce am cerut, când nu știm ce va fi în viitor, sau când ni se pare, câ viitorul nu există, fie ca mila Domnului să ne încurajeze!

(Psalmul 62:8) “Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El, vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru.”

Fie ca Dumnezeu să-și aducă aminte și de voi! Și fie să aveți parte de milă în Fața ochilor Săi! În numele Domnului Iisus Hristos, amin.

Traducere: Repalov Veaceslav