Scrisoare (Fraţilor, mi-au spus ai Cloei despre voi)

1. Fraţilor, mi-au spus ai Cloei, despre voi, despre voi...
Că'n grădinile iubirii,
Aţi lăsat omida firii,
Să vă strice trandafirii,
/: Din Eden: /

R1: /: Că din nou Ia voi pe vale,
Toate crengile sunt goale,
Că n-au mai rămas petale,
/: Nici polen! : /

2. Fraţilor, mi-au spus ai Cloei, despre voi, despre voi...
Că fecioarele'nţelepte,
Nu mai stau cu drag s-aştepte,
Priveghind pe-a nunţii trepte,
/: Ca surori: /

R2: /: Că mireasa, de mâhnire,
Nu mai ţese in subţire,
Pentru-a'ntâmpina pe Mire,
/: Sus pe nori! : /

3. Fraţilor, dar unde-i dragostea dintâi, cea dintai... ?
Dacă azi aveţi mânie,
Câţiva ani şi nu o mie,
Cum veţi fi o veşnicie,
/: Sus pe plai? : /

R3: /: Dacă azi aveţi zăvoare,
Veţi avea şi’n ceruri oare,
Câte-un rai de fiecare,
/: Câte-un rai? : /

4. Fraţilor, să ştiţi că vremea s-a scurtat, s-a scurtat...
Las' să fie holda plină,
Și de spini şi de neghină!
Grâul lângă grâu să-şi ţină,
/: Spicu'n vânt: /

R4: /: Cine-i spin cu flori deşarte,
Spin să fie mai departe!
Cine-i sfânt, mai sfânt să-şi poarte,
/: Rodul sfânt! : /