Și cerul și marea

1. Şi cerul și marea și stelele-n noapte,
Doar Numele Tău Îl vestesc,
Prin vuiet furtuna şi vântul în şoapte,
Pe Tine cu drag Te slăvesc.
Izvorul ce lin se strecoară în vale,
Şi sapă în stâncă uşor,
Îmi spune ce mari sunt Lucrările Tale,
Măreţ şi Divin Creator.

R: Doar Ție, Sfinte Tată,
Drept și plin de îndurare,
Astăzi ne-nchinăm!
Primește-a noastră închinare
Când 'nainte-Ți stăm.

2. Îţi simt mângâierea ce-mi dă alinare,
Când treci într-un susur de vânt,
Se-ntunecă cerul şi raza de soare,
Se-ascunde când spui un Cuvânt.
Dar cum poate omul cu-atâta-mpietrire,
În Faţa Ta Doamne să stea?
Când Tu-l înconjori cu atâta iubire
Şi-aştepţi ascultare să-Ţi dea.

3. Alături de cei ce-n Oştirea cerească,
Prin laudele lor Te slăvesc,
Cu cei ce-n smerenie vin să-Ţi slujească,
Prin laude şi eu mă unesc.
O inimă frântă şi-un duh care plânge,
Ţi-aduc astăzi jertfă smerit,
La crucea pe care Iubirea se frânge,
Ca eu să pot fi mântuit.