De n-ai fi Tu, n-ar fi nimica

1. De n-ai fi Tu, n-ar fi nimica,
Nici munții 'nalți și nici izvoare,
Căci numai Tu, iubit Isus,
Le dai lumină și splendoare.

R: De n-ai fi Tu, de n-ai fi Tu,
N-ar fi nicicând vreun bine,
Căci harul tot, căci harul tot,
Isus, e numai în Tine.

2. De n-ai fi Tu, n-ar fi nici ziua
Cu toate razele divine,
Nici semănatul, nici culesul.
Căci toate sunt și cresc prin Tine.

3. De n-ai fi Tu, n-ar fi nici seara
Cu dulci întoarcerile-acasă,
Nici toamna și nici primăvara,
Căci toate mâna Ta le lasă.

4. De n-ai fi Tu, n-ar fi nici zorii,
Nici dimineața și-nvierea,
Nici tinerețea, nici cântarea,
Căci tuturor ești Tu putere.

5. Dar toate-aceastea, toate, toate
Vestesc și strigă la oricine
C-ai fost și ești și vei rămâne
Frumusețe, adevăr, iubire.