Atunci demult cu ucenicii Isus călătoreai

1. Atunci ,demult, cu ucenicii,
Isus, călătoreai
Şi-nspre Betania, Isuse,
Tu Te îndreptai.
Tu mâinile spre Tatăl Sfânt
În sus le-ai ridicat,
Pe ucenici cu dragoste
I-ai binecuvântat.
Şi când Isus pe ucenici
Îi binecuvânta,
Spre cer, la Dumnezeu, încet,
Isus se înălţa.
Iar ucenicii cu privirea
În sus Îl urmăreau,
Până când ei cu ochii lor
Nu-L mai puteau vedea.

R: /: Te rog, o, Doamne!
Privirea Ta acum, Isus,
Te rog s-o îndrepţi spre noi,
Căci din suspine
Toţi Te rugăm, Isus,
Din nou să vii la noi :/

2. Al Tău Cuvânt ce l-ai promis
Se împlineşte şi azi:
"Nicicând pe voi cu niciun chip
Singuri n-am să vă las!
Vă voi trimite Duhul Meu
Ce e din Dumnezeu,
Căci v-am iubit şi nu vă las
Oricât ar fi de greu!"
Pe Duhul Sfânt în Ziua Cinzecimii
L-ai trimis,
Să fie ghid şi îndrumător
În drum spre Paradis,
Să fie bucurie în necazuri şi-n nevoi,
Căci slava Ta, Isus Hristos,
E astăzi peste noi.

3. De atunci, Isus, privim spre cer,
Mereu Te aşteptăm,
Noi Te rugăm,Te lăudăm
Şi Ţie-Ţi cântăm.
Căci nu e mult şi vei veni
Să-Ţi iei mireasa Ta,
Căci în văzduh cu multă slavă
Te-om întâmpina.
Şi-n dimineaţa dimineţii
Mult ne-om bucura,
Că atunci va fi începutul vieţii
În veci şi pururea!
Nedespărţiţi în infinit
Isuse, noi vom sta,
De acum şi până când Tu vii
Isus, Aleluia!