În grădina durerii Isus se apleacă | Calvarul

1. În grădina durerii Isus se apleacă,
Umbre reci peste suflet se-aștern prea durut,
Ruga spusă agonic, paharul să treacă,
Dăruiește în taină un alt început...

1. Iată grabnic soldații și Iuda aleargă,
Ca să-l prindă pe Cel ce iubire a dat
Ucenicii-s fricoși, inimi bat să se spargă...
Dar Isus se prezintă: , , Eu sunt Împărat!’’

1. În pridvorul roman doar Pilat vrea să-l scape
Fariseii și scribii, tot urlă-n rafale,
Răstignește-l, , , Amicus Cesaris,’’ ce ape,
Spăla-vor în public doar mâinile tale?

R: S-a născut să ne scape din ura cea grea,
A venit să ne-arate doar dragostea Sa,
A murit să ne ia locul nostru-n mormânt,
A-nviat, S-a-nălțat în cer la Tatăl Sfânt!
Mijlocește în locul Prea Sfânt pentru noi,
Va veni în curând să ne dea trupuri noi!
Astăzi bate la ușa din inima ta,
Tu deschide-i de grabă-acum, nu-L refuza!

2. Dar pe drumul durerii Isus cade-n tină,
Și cohorte de urlete țipă amar,
Doar un suflet de om din priviri Îl alină,
Este Simon, iar crucea se schimbă-n Calvar!

2. Îl aburcă pe cruce cu frânghii-mpletite, , ,
Țintuiește-l pe lemn! Ca să nu ne mai plece,’’
Soarele s-a ascuns, profeții împlinite,
Ruga Lui pentru ei și mormântul e rece...

2. Înspre zorii cei triști din grădina durerii,
Vine îngerul vieții să dea piatra cea grea,
Prințul Păcii se-arată, minunea-nvierii,
Se răsfrânge în lume prin inima mea...

R: S-a născut să ne scape din ura cea grea,
A venit să ne-arate doar dragostea Sa,
A murit să ne ia locul nostru-n mormânt,
A-nviat, S-a-nălțat în cer la Tatăl Sfânt!
Mijlocește în locul Prea Sfânt pentru noi,
Va veni în curând să ne dea trupuri noi!
Astăzi bate la ușa din inima ta,
Tu deschide-i de grabă-acum, nu-L refuza!
Nu-L refuza!