Pe vârfuri de munți

1. Pe vârfuri de munţi s-a născut fericirea,
În imnuri cântate de fulger şi nor,
Pe vârfuri de munţi vei găsi izbăvirea,
De-acolo coboară-al Vieţii Izvor.
Pe vârfuri de munţi azi Iubirea te cheamă,
Să simţi de aproape fioru-i divin,
Pe vârfuri de munţi nu sunt grijuri, nici teamă,
Căci Cerul acolo e veșnic senin.

R: Prin orice-ncercări, eu doresc totdeauna,
Pe Braţul Părintelui Sfânt să trăiesc,
Şi pasul meu slab să urmeze întruna
Cărări ce pe vârfuri de munţi, se sfârșesc...

2. Pe vârfuri de munţi e mereu bucurie,
Aici este locul curat, drept şi sfânt,
Pe munţi eşti păzit de-a Sodomei furie
Când cerul revarsă urgii pe pământ.
Atunci când mi-alunecă pasul pe cale,
În zile când parcă urcuşu-i prea greu,
Eu nu mă întorc niciodată în vale,
Căci sus mă aşteaptă cu drag Dumnezeu.

3. Pe vârfuri de munți foc din cer se coboară
Când glasul credinței se 'nalță curat,
El mistuie jertfa sfințită de seară
Spre slava Acelui ce munți a creat.
Cărări minunate în stânci dăltuite,
Pornite din văile lumii pustii,
Sunteţi de-ncercare adesea umbrite
Dar voi sus pe munte, în slăvi veţi sfârşi.