Unde mi-ați fost curate mâini

1. Unde mi-ați fost curate mâini,
Când vă puteați 'nălța fierbinte,
De ce v-ați odihnit atunci,
Când era vremea rugii sfinte?
Unde mi-ați fost, voi, ochi curati,
Cu lacrimile calde oare,
De ce-ați dormit când trebuia,
S-aduceți jertfa sfințitoare?

2. Unde mi-ai fost tu, grai aprins,
Cu'nmlădieri înduioșate,
De ce-ai tăcut când trebuiau,
Mărturisiri nemaiuitate?
Unde mi-ați fost pași hotărâți,
Cu urme-adânci și strălucite,
Când trebuia să fiți pe munți,
Croind cărări neprihănite?

3. Unde mi-ai fost iubirea mea,
Cea hotărâtă și-alipită,
De ce-ai zăcut chiar când era,
Cea mai de neuitat clipită?
Unde-ai fost duh al meu smerit,
Unde-ai fost râvna mea frumoasă,
De ce-ați tăcut, de ce-ați dormit,
Când Domnul mi-a intrat în casă?