Tu, Soarele nădejdii sfinte

1. Tu, Soarele nădejdii sfinte Tu sfânt alin în suferinţi,
/: Isus învie din morminte nădejdea alesei biruinţi: /

2. Ne-a obosit a noastră viaţă sub greul munte de nevoi;
/: O, vino astăzi şi dezgheaţă nădejdea amorţită-n noi. : /

3. Înviorează-ne credinţa trezeşte iar un sfânt avânt
/: Să nu ne-nghită suferinţa, să nu ne culce la pământ. : /

4. Căci nu cei doborâţi Isuse, nici morţii nu Te-or lăuda,
/: Şi nici nădejdile apuse nu-Ţi vor cânta mărirea Ta. : /

5. Ci numai cei cu viaţă plină pot lăuda Numele-Ţi sfânt,
/: Ei au privirea-n veci senină, căci se hrănesc cu-al Tău Cuvânt. : /

6. Ridică-ne deasupra noastră, învie iar nădejdea-n noi,
/: Şi spre Tăria cea albastră privirea să ne-o ţii apoi. : /

7. Osana, Numele Tău mare cu-ntreagă gura-l vom cânta,
/: Iar viaţa fi-va Sărbătoare acum şi-n veci spre slava Ta. : /