Statornicia este-un Har

1. Statornicia este-un Har,
Şi fericit e-acel ce-o are
Că-n urma lui pe veci răsar
Izvoare de mărgăritare.
Nu-i suflet mai adevărat
Nici soţ mai vrednic de-alipire
Nici vestitor mai de urmat
Ca cel statornic în iubire.

2. Nu-i frate mai nedespărţit,
Nici prieten mai ales să poarte
Un nume mai nepreţuit
Ca cel statornic pân’ la moarte.
Nici credincios adevărat,
Părinte mai cu vrednicie
Decât acel ce şi-a păstrat
Credinţa cu statornicie.

3. În El nu-i umbră şi nici fum,
Ci curăţie şi-umilinţă,
Nemaiştiind decât un drum
De-o-nvăţătură şi-o credinţă,
În el furtunile-ajung rar,
Rămân puţin şi trec grăbite
Şi-aprind un mai puternic jar,
Deschid noi zări mai strălucite.

4. Statornicia este-un Har
Şi fericit e-acel ce-o are
Că-n urma lui pe veci răsar
Izvoare de mărgăritare.
Statornic Dumnezeu Ceresc,
Nu-ţi cer mai mare avuţie
Decât să-Ţi cred şi să-Ţi trăiesc
Cuvântul cu statornicie.