Să ştiu să tac, când Iuda-ntreabă

I: Mi bemol

1. Să ştiu să tac, când Iuda-ntreabă
De Tine şi de Ghetsimani!
/: Să nu Te vând pe-o sărutare,
Să nu spun taina la duşmani! :/
Să ştiu să spun, când orbii-ntreabă
De Tine, pe ce drum cobori,
/: Ca toţi să-Ţi iasă înainte
Şi să se-ntoarcă văzători!... :/

R: /: Ajută-mă să ştiu
Cum Tu doreşti să fiu:
Când să vorbesc şi când să tac,
Ca voia Ta s-o fac. :/

2. Să pot să uit ce dau la alţii,
Să nu mai cer 'napoi ce-am dat,
/: Căci tot ce nu-mi plăteşte nimeni,
Plăti-mi-vei Tu, îndestulat! :/
Să pot să ţin în minte numai
Ce-s eu dator a da oricui,
/: Spre-a nu rămâne niciodată
Dator nimic, nimănui! :/

3. Să ştiu să iert oricare vină
A semenilor mei mereu,
/: Ca şi-ale mele, să le poată
Ierta, pe toate, Dumnezeu! :/
Dar vreau să ştiu să nu-mi iert mie,
Nici într-un mic păcat să cad,
/: Ca nu cumva, chiar pentru-acela,
Să meargă cineva în iad!... :/