Să n-arunc în două părți

1. Să n-arunc în două părți:
spre-adevăr şi spre minciună.
/: Doamne, asta nu mi-o ierţi, (bis)
căci țin diavolul de mână. :/

2. Tu un singur lucru-mi ceri
ca să-l fac şi-n deal şi-n vale:
/: să-mi arunc firești plăceri (bis)
şi s-alerg smerit pe Cale. :/

3. Voia Ta sǎ-mi fie steag,
singura pe veci plăcere,
/: şi sǎ-mi fii mai drag, mai drag (bis)
astăzi şi după-nviere. :/

4. Veghetor mǎ vreau mereu
și în vorbă şi-n lucrare,
/: ce-mi spui Tu, să fac și eu, (bis)
să n-arunc la întâmplare. :/

5. Dă-mi lumină să-mplinesc
adevǎrul cel din Tine,
/: și să-l spun nepământesc, (bis)
clar și sfânt la orişicine! :/

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 58.
* Numele DIAVOL vine de la două cuvinte grecești: DIA BOLOS: " Cel care aruncă în două părți"