Răscruci de căi, în lumea noastră

1. Roua binecuvântării
Cu belşug de roade sfinte,
Peste voi să Şi-o reverse
Preaputernicul Părinte!

1. Răscruci de căi, în lumea noastră
Am întâlnit mereu.
/: Oprit pe-a timpului fereastră,
Ca mulţi drumeţi... am stat şi eu. :/

2. Aş fi dorit o limpezire,
O stea în noapte, sau un far,
/: Un semn sau o călăuzire,
Să pot pleca, pe cale, iar... :/

3. Dar, la răscrucile vieţii,
Adesea, când privesc în sus,
/: Am înţeles că drum spre viaţă
E Unul singur, e Isus! :/

4. Am regăsit în El odihnă,
Şi adevărul drept şi sfânt,
/: Îmi luminase toată calea,
Cum nu-ntâlnisem pe pământ. :/

5. Şi iată, într-adevăr, pe cale,
Răscrucea mi s-a limpezit:
/: El mi-a lăsat urmele Sale,
Pe drumul vieţii... şi-am pornit... :/

6. S-au dus şi ani... s-a dus şi viaţă...
Trecură prinţi şi cerşetori...
/: Dar Tu rămâi, în înălţime,
Şi, când Te cerem, Te coborî. :/

7. Iar când, pe nori, în haine albe,
Veşmânt al crinilor cereşti,
/: Vei fi cu toţi cei sfinţi, Isuse,
Ajută-ne să fim şi noi! :/