Poveste mea. De copil L-am cunoscut

1. De copil L-am cunoscut la biserică într-un sat
Între niște oameni simpli care L-au urmat
Cu o carte veche în mâini ei se bucurau
Și cântau despre Isus pe care-L iubeau.

R1: Câtă fericire pe fața lor vedeam
O doream și eu, dar n-o aveam
Până într-o zi când Dumnezeu m-a cercetat
Am îngenuncheat și am fost salvat.

2. Când eram copil la școală s-a pus o întrebare:
„Cine crede în Dumnezeu, să stea în picioare!”
Nu m-am rușinat deloc de Salvatorul meu
Și mi-au spus că numai proștii cred în Dumnezeu.

R2: Câtă nebunie-n lume nu mă așteptam:
La un om cu atâta școală, eu doar un băiat,
Multe cărți chiar de renume el o fi citit,
Însă una sigur i-a lipsit.

3. De copil L-am cunoscut și-acum am copii,
Anii iuți au trecut, dar nu m-a părăsit.
Lângă mine întotdeauna L-am simțit mereu,
Chiar și atunci când mi-a fost bine sau când mi-a fost greu.

R3: Voi cânta iubirea Lui neîncetat
Pentru tot ce-n viață mi-a dat,
Veșnic voi rămâne cu credința în El,
Chiar dacă nu mai sunt un băiețel.
Asta e povestea despre viața mea,
Nu-i nimic spectaculos în ea,
Dar iubirea Lui cea mare ea m-a îndrumat
Și am putut să cânt că sunt salvat.

C: De copil Te-am cunoscut la biserică într-un sat,
Cu un acordeon în brațe, Doamne, Ți-am cântat.