La un prunc inocent

1. La un prunc inocent Duhul Sfânt a venit
Şi duios aşa i-a grăit:
“Dă-mi voie să intru în inima ta,
Ea veşnic să fie a Mea!”
“Eu n-am timp acuma, copilu-a spus,
S-alerg, să mă joc eu doresc nespus!
N-am timp acum, n-am timp acum!”
Şi Duhul Sfânt, întristat, S-a dus!

2. Duhul Sfânt reveni la flăcăul frumos
Şi-i vorbi tot aşa duios:
“Dă-mi voie să intru în inima ta,
Ea veşnic să fie a Mea!”
“Ah, lasă-mă astăzi, mai stau puţin,
Plăcerile lumii tot mă mai ţin!
N-am timp acum, n-am timp acum,
Peste un scurt timp eu am să vin!”

3. Duhul Sfânt mai vorbi unui vajnic bărbat
Plin de griji şi prea ocupat:
“Vezi timpul cum fuge şi tu-mbătrâneşti,
Nu-i bine să mai zăboveşti!”
E drept tot ce-mi spui, dar n-am timp deloc,
Grăbit sunt şi n-am timp nici să mă rog!
N-am timp acum, n-am timp acum,
Peste un scurt timp eu am să vin!”

4. Sprijinit pe toiag, la al vieţii hotar,
Un bătrân suspina amar:
“Eu viaţa-am pierdut-o în griji şi păcat,
De Duhul Sfânt n-am ascultat! ...
Lumină şi Har am avut de-ajuns,
Dar vai, bătrâneţea azi m-a răpus!
Nu mai e timp, nu mai e timp!”
Şi Duhul Sfânt, întristat, S-a dus…