Iubitule, scriu să-nţelegi, mărturisindu-mi gândul

1. Iubitule, scriu să-nţelegi, mărturisindu-mi gândul,
c-a lui povară zile-ntregi m-apasă greu, de-a rândul.

2. Săgeţile vrăjmaşe dor, adânc se-nfig în viaţă,
şi focul lor ucigător mă arde şi mă-ngheaţă.

3. Dar cel mai veninos venin ce inima-mi străbate,
nu vine de Ia cel străin, ci din săgeţi de frate.

4. Cu arcul lui ţinteşte drept a vieţii rădăcină,
a inimi-mi bătaie-n piept, şi-a ochilor lumină.

5. Căci taina sufletului, el mi-o ştie şi mă doare,
când văd că vrea în chip mişel viaţa să-mi doboare!

6. Unitu-s-a cu cel vrăjmaş, durerea să-mi mărească,
cu glas hain, cu ochi trufaş, mai crud să mă lovească!

7. Cuvântul mi-i prea slab să pot cuprinde-n el simţirea,
ce-mi scurmă sufletul meu tot şi-ntunecă privirea.

8. O, Doamne, Doamne Tu mă ştii, ştii tot ce mă frământă,
ştii starea inimii pustii... - Vreau pacea Ta preasfântă!

9. Iubirea Ta vreau a primi, în inima mea toată,
că-adânc doresc să pot iubi, pe cel ce mă săgeată!

10. Vreau inima-mi să i-o descui să simtă-a ei văpaie,
ce arde-n slujba Domnului, cu fiece bătaie!

11. Că nu ascunde gând străin, nu are altă ţintă,
decât, Isus, s-arate plin, Fiinţa Ta Preasfântă.

12. Şi liberat de-acest pământ, legat doar de iubire,
mereu, mereu spre Cer m-avânt cu-ntreaga mea simţire!

13. Iubitule, iubitul meu, mă doare-a ta rănire,
dar oricât m-ar durea de greu, nu vreau o despărţire.

14. Şi planuri şi păreri şi legi, şi orice ne-ar desparte,
să le-aruncăm pe toate-ntregi, în fundul mării moarte.

15. În Domnul - numa-n El uniţi, şi-n dragostea Lui mare,
iubite-aşa să fim găsiţi, în sfânta Lui Lucrare!

I: Aprilie 1960, Gherla