Întuneric și negură mare

1. Întuneric şi negură mare
Peste lumea întreagă domnea.
Tot poporul zăcea în pierzare
Şi speranţă nimeni n-avea.

R1: /:Dumnezeu îşi arată iar mila
Înspre omul făcut chiar de El
Şi atuncea trimis-a Lumina
Jos în staulul din Betleem. :/

2. Pe păşunea imensă a lumii
Fiecare de drum îşi vedea.
Mii de turme erau risipite
Şi nici una păstor nu avea.

R2: /:Dumnezeu îşi arată iar mila
Şi privi înspre noi iubitor
Şi trimis-a în taină solia
Pe Isus, pe Blândul Păstor. :/

3. Judecata sta gata să-nceapă,
Iar poporul zăcea condamnat,
Căci nu-i nimeni un preţ să plătească
Pentru omul căzut în păcat.

R3: /:Dumnezeu îşi arată iar mila
Înspre lume şi-al Său sfânt popor
Şi din cer ne-a trimis pe Mesia
Pe Isus, singurul Salvator. :/

4. Dacă astăzi nu eşti în lumină
Şi nu ai pentru suflet păstor,
Dacă zaci în păcat şi ruină
Şi nu ai din pierzare salvator.

R4: /:Azi Isus vrea să-ţi fie pe cale
Şi Lumină, dar şi Blând Păstor,
Iar în ieslea inimii tale
Să se nască ar vrea ca Salvator. :/