Har îndeajuns

1. De-atâtea ori vin valuri de-ncercare
Și întrebări rămân fără răspuns...
/: Dar chiar și în durerea zdrobitoare,
Când pare c-am rămas fără scăpare
Eu știu că Haru-mi este îndeajuns. :/

2. Eu nu-nțeleg, dar știu că am un Tată,
Un Dumnezeu atât de nepătruns...
/: Pe Brațul Lui ocrotitor mă poartă
Și-oricâte vânturi fi-vor să mă bată,
Eu știu că Haru-mi este îndeajuns .:/

3. Nu știu de ce dureri mă înconjoară
Iar ajutorul pare că-i ascuns,
/: Dar, chiar de înmiit ar fi să doară,
S-apese mai din plin a mea povară,
Eu știu că Haru-mi este îndeajuns. :/

4. Mă lupt să birui pofta veche, firea
Și slăbiciunea, eul nestrăpuns
/: Și-oricât de grea îmi fi-va ispitirea
Eu știu că Domnu-mi este izbăvirea
Și Harul Lui îmi este îndeajuns. :/

5. Iar când voi trece-n slava nesfârșită
Și mă vedea-voi lângă El ajuns,
/: Nu va conta durerea întâlnită
Că-n bucuria cea desăvârșită
Doar Harul Lui îmi fi-va îndeajuns. :/