Doi ochi oricărui om i-ai dat

1. Doi ochi oricărui om i-ai dat
și-oricui i-ai dat lumină.
/: Dar nu oricui i-ai aşezat
în suflet darul minunat,
să vadă îngerii la sfat
și lumi ce Ți Se-nchină. (bis 1) :/

2. Când Tu cobori din Cerul Sfânt
Slăvit, Atotputernic,
/: în omul cel de pe pământ
aşezi lumini de rai şi cânt
și ochii ce le prind pe rând
deschişi spre cer, cucernic. (bis 1) :/

3. Îmi amintesc c-ai apărut
și-n viaţa mea odată,
/: și-ntâia oară am văzut
un cer deschis şi-un om de lut
și-o mână ce-l chema tăcut
spre slava minunată. (bis 1) :/

4. Prin încercări și prin necaz,
cât am trecut spre Tine,
/: pe totdeauna mi-a rămas
chemarea Ta pe care az'
o spun cu lacrimi pe obraz
la alții după mine. (bis 1) :/

5. Păstrează-mi ochi deschiși deplin
spre cerurile sfinte,
ca dup-al morții mele chin
/: să beau al bucuriei vin,
în Noul Tău Ierusalim,
în slava Ta, Părinte! (bis 1) :/

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 58.
Autor text: Tatiana Topciu.