Doar acei ce stau în Casa Ta

1. Doar acei ce stau în Casa Ta,
lauda deplin Ţi-o pot cânta!
/: Numai ei au viaţă și Ţi-s fii,
Tu eşti Dumnezeul celor vii! :/

R: Cei ce stau în Casa Ta,
numai ei Îți pot cânta
/: Doamne, slavă ne-ncetat, :/
ei Ţi-s fii cu-adevărat!

2. Căci nu morţii pot să-Ţi nalţe cânt.
În păcat ei zac ca-ntr-un mormânt.
/: Pentru Tine nu au duh şi glas,
doar scheletul gol le-a mai rămas! :/

3. Doamne, mulţumesc de harul Tău,
care m-a-nviat din veacul rău,
/: și m-a pus în Casa Ta să stau,
laudă cu-adevărat să-Ţi dau! :/

4. Vreau deplin și sfânt să-mi împlinesc
rostul care mi l-ai dat, ceresc!
/: Să-Ţi slujesc de laudă mereu, Ţie,
Dumnezeu și Tatăl meu! :/

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 292