Din zorii zilei mele

1. Din zorii zilei mele, În lanul Tău m-am dus
Culegător de spice, așa precum ai spus!
/: Cântau secerătorii, eu îi urmam tăcut,
Sfios și singuratic și lăcrimând ca Rut. : /

2. Prin tot zăduful zilei, sub soarele arzând,
Cu fruntea aplecată, m-am ostenit lucrând
/: Dorind, când vine seara, să-Ți pot aduce-n prag,
C-o dragoste smerită, toți snopii strânși cu drag! : /

3. Stăpâne, iată seara se-ntinde peste văi,
Când se întorc acasă toți lucrătorii Tăi!
/: Pe urma tuturora, mă-ntorc și eu tăcut,
Sfios și singuratic și lăcrimând ca Rut! : /

4. Mă rușinez de rodul puțin ce am găsit,
Dar Tu-mi cunoști arșița prin care m-am trudit!
/: O, iată, vine seara! Îți cer un adăpost,
S-adorm cu cei cu care la munca Ta am fost... : /

5. Întinde, peste mine, veșmântul Tău plăcut,
La sfintele-Ți picioare, să dorm și eu, ca Rut,
/: Iar mâine Dimineață, mă școală fericit
Să-ntampin bucuria spre care-am suferit! : /