Din adâncul iernii grele

1. Din adâncul iernii grele primăvara o aud,
Deşi timpul pare-atât de lung…
Ştiu că soarele luceşte, deşi nu văd decât nori,
Dar mă-ntreb, oare cât va mai fi?
Oceanul oglindeşte licărirea zorilor
Şi eu văd că ziua va veni,
Simt cum soarele-ncălzeşte în pofida vremilor,
Clipa-aceea când va veni?

R: Ochii îmi ridic şi mă uit către cer,
El va veni, Isus, Salvatorul!
Nu mai este mult căci semnele sunt tot mai clare,
El va veni!

2. Când privesc întreg pământul, pot să spun nu mai e mult,
Fiindcă timpul s-a apropiat;
Peste tot în jur e foame, auzi doar despre război
Şi spui: „Doamne, oare când vi la noi?”

I: versuri în original:

1. In the middle of the winter I can hear the sounds of spring
Though the dark cold winter seems so long,
Ah, I know the sun is shining though the clouds are all I see
And I wonder how long it will be?
Reflected in the ocean is the glimmer of the dawn
And I know that day is drawing near,
I can feel the warmth of sunlight though the storms rage all around
And I wonder could it be now?

R: I will lift my eyes, I will look to the sky
Soon He will come, Jesus, my Savior!
For the time is near, the signs are clearly all around us,
He's coming soon!

2. As I see the world around me, I can tell it won't be long
For I know the time is drawing near
All around us there is hunger, all you hear about is war
And you wonder can we take anymore?