David și Goliat

1. Cu batjocură și-ocară către Israel striga
Uriașul cel din vale, ce pe toți îi înfrica.
Nimeni nu voia să lupte cu viteazul Goliat,
Saul cu întreg poporul era foarte speriat.

R: În valea cea mare și azi e la fel
E multă ocară peste Israel.
Veniți ca și David în luptă să fim,
Dușmanul cel aprig să îl biruim!

2. Dar un tânăr din cetate a venit la frații lui,
Cu merinde, cu bucate, lăsând turma tatălui.
“Ce-i cu zarva asta mare, de ce sunteți tulburați? “
Despre Goliat din vale îi spusese ai lui frați.

3. David merse la-mpăratul și-I vorbise deslușit
“Iată, vin să lupt cu omul, filistean nelegiuit! “
Saul spuse cu mirare “Ești așa de tinerel,
N-ai nici platoșă, nici zale, sabie să lupți cu el. “

4. “Împărate, află bine, păzitor de oi eu sunt,
Iar când vin fiare la turmă, îmi sunt pradă orișicând.
Dumnezeu lui Israel îl va da în mâna mea,
Căci în numele Lui mare, pentru frați azi voi lupta! “

5. Cu cinci pietricele-n traistă și o praștie la el
David a ucis dușmanul ce-asupri pe Israel,
Căci puterea Celui veșnic l-a învins pe Goliat,
Dumnezeu a dat izbândă printr-un tânar ne-nsemnat.

6. Uriașii stau și astăzi gata spre-a ne nimici,
Dar noi frați, plini de credință, lor ne vom împotrivi.
Biruința o dă Domnul omului neprihănit,
Care luptă cu dușmanul, cu păcatul cel cumplit.