Cum cerbul se-adapă din ape cristaline

1. Cum cerbul se-adapă din ape cristaline,
Tot așa sufletu-mi se-adapă din Tine,
Cum cerbul dorește izvoarele limpezi,
Tot așa te doresc, Doamne, zi de zi.

R: Înaintea Ta, Doamne, genunchiu-mi se-apleacă,
Și toată suflarea se-nchină-n fața Ta,
Tu ești apa vieții, un râu ce nu seacă,
Ești Calea, Adevărul și Viața.

2. Cum pruncul dorește mângâierea mamei,
Tot așa sufletu-mi vrea mângâierea Ta,
În clipa durerii și-n ziua-ncercării,
Izbăvire îți cer nu mă lăsa.

3. Cum străjerul veghează și-așteaptă lumina,
Tot așa te aștept să vii, Isus,
Ajută-ne, Doamne, să fim treji întruna,
Până-n ziua când ne vei duce sus.

4. Cum stoluri de păsări străbat orizontul,
Tot așa străbătea-vom cerurile,
Trăi-vom cu Isus, lăsa-vom pământul,
Răscumpărații cânta-vom glorie.

5. Dorim mântuirea, ne-așteaptă veșnicia,
Cu Tine, o, Doamne, să fim pururea,
Ne spală Tu haina, ne scutură zgura,
Cu toții să strigăm: Maranata!