Chiar de-as vorbi in limbi

1. Chiar de-as vorbi in limbi, in orice fel de grai
Si n-as avea al dragostei har,
As fi ca un chimval ce suna zgomotos
Sub ciocanele ce cad si sar.

2. Chiar de-as rosti mereu descoperiri ceresti,
Chiar de-as putea munti grei sa despic,
La ce mi-ar folosi in viata cea de veci,
Cand fara dragoste sunt nimic?

3. Chiar daca-as vrea sa-mpart la cei flamanzi si goi
Tot ce-am putut sa strang de pe pamant,
Chiar daca-ar fi sa mor pe rugul celor sfinti,
Tot fara dragoste sunt nimic!

4. Cine raspunde bland chiar unui om vrajmas,
Chiar unui om viclean si barbar?
Si cine iarta tot, acoperind greseli?
E focul sfant, e dragostea doar!

5. Vor inceta curand si prorocii si limbi,
Tot ce-i "in parte" se va sfarsi,
Tot daru-ncepator se va topi candva,
Dragostea, insa, nu va pieri!