Ce dulce eşti al rugii ceas

1. Ce dulce eşti al rugii ceas
Când cu lacrime în obraz
Stau la tronul lui Dumnezeu
Şi-mi pot plânge necazul meu...
Oricând durerea e mare
Isus îmi dă iar scăpare;
/: La mine slab ia aminte,
Când Lui mă rog eu fierbinte. :/

2. Al rugii ceas ce dulce eşti
Când Domnului mărturiseşti,
Necazu-ntreg, amarul tot
Şi spui: “Isuse, nu mai pot !”
El zice: “Mie vă rugaţi.
Cu-al Meu cuvânt vă mângâiaţi.”
/: Tot ce m-apasă-I voi spune
În timpul de rugăciune. :/

3. Al rugii ceas ce dulce-mi eşti,
În orice zi mă linişteşti;
Cât timp aici călătoresc
Eu către cer cu drag privesc.
Când acest corp de pe pământ
Îl voi depune în mormânt,
/: Atunci în veci voi fi voios
Că m-am rugat aicea jos. :/