Am adormit, dar inima-mi veghea

1. Am adormit, dar inima-mi veghea.
Când, deodată, cineva mă striga
/: Deschide-Mi, tu pe gânduri nu mai sta,
Căci vreau să intru, dă-Mi inima ta! :/

2. Mi-am scos şi haina, cum să mă îmbrac iar?
Şi pe picioare m-am spălat eu doar.
/: Cum să-Ţi deschid în toiul negrei nopţi?
Când toţi adorm, Tu singur baţi la porţi? :/

3. Când m-am sculat ca să-Ţi deschid,
Tu ai plecat, n-ai mai venit.
/: Cum aş putea din nou să Te revăd?
Greșeala n-am putut să mi-o prevăd. :/

4. Păzitorii care cetăţii dau ocol
M-au întâlnit, lăsându-mi suflet gol,
/: Şi m-au rănit, luându-mi marama,
Care păstra smerită fața mea. :/

5. Dar ce-mi dai Tu nimeni nu-mi poate lua,
Un gând senin, plin de iubirea Ta.
/: Pecetluieşte-mi azi inima mea,
Să cunosc clipa când Tu baţi la ea! :/

6. Iubitul meu, eşti numai al meu!
Rămâi cu mine-n ceasul greu!
/: Obrajii se întăresc pe calea Ta,
Te rog, rămâi pe veci iubirea mea! :/