Ai fi putut să stai departe

1. O, Doamne Tată sfânt din ceruri, la Tine vin să-Ți mulțumesc,
Că-n fiecare zi mă mângâi, prin harul Tău cel sfânt trăiesc.
Iubirea Ta mă înconjoară și harul Tău venind de sus
Și îmi repeți – a câta oară? – cât mă iubești, Doamne Isus!

R: Ai fi putut să stai departe,
Ai fi putut să rămâi tăcut
Și să mă lași în întristare.
Dar, Doamne, m-ai iubit prea mult!

2. N-aș fi nimic fără de Tine, un abur doar, nimic mai mult
Și tot ce sunt, eu sunt prin Tine, mi-ai dăruit un nume sfânt.
Nu am ce să Îți dau, Isuse, Tu ești atât de bogat.
Îți dau viața mea întreagă și gândul meu cel mai curat

3. M-ai scos mereu din încercare, chiar când era focul mai greu,
Mi-ai pus în gură o cântare, ca să slăvesc pe Dumnezeu.
Mi-ai pus picioarele pe stâncă și Tu mă ții în brațul Tău
Și valuri mari de se ridică eu mă încred în Dumnezeu.