Mistuiește-mă cu adevărul

1. Mistuieşte-mă cu adevărul,
ca în mine el să strălucească.
/: Doamne, prin ce sunt, să semăn cerul,
și nimic din firea-mi pământească! :/

2. Chiar acum, când eu străbat pământul,
ca străin și călător prin lume,
/: duhul meu e-n cerul Tău - preasfântul
și din el să-Ţi-nalţ slăvitul Nume. :/

3. Cerul nu păstrează-n sine neamuri:
greci, iudei, sau altă despărţire,
/: ci, prin adevăr, aceste ramuri
sunt de-aici un trup, c-o nouă fire. :/

4. Doamne, Tu ai dat credinţa - una
pe pământ, să nasc-o unitate,
/: ca să n-o împrăștie furtuna!
Și cel ce-a primit-o-n suflet, poate! :/

5. Doamne, mistuie-mă-n adevărul
Tău cel unic - în orice privinţă
/: ca să pot să am în mine cerul,
și un semn de unică credinţă! :/

I: Cântările Harului, volumul 13, cântarea 74
‭‭Efeseni 4:3-6
"și căutați să păstrați unirea Duhului prin legătura păcii. Este un singur trup, un singur Duh, după cum și voi ați fost chemați la o singură nădejde a chemării voastre. Este un singur Domn, o singură credință, un singur botez. Este un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, care este mai presus de toți, care lucrează prin toți și care este în toți."