Psalmul 119 (XX)

1. ¹⁵³ O, vezi ticăloșia-mi, Doamne, și izbăvește-mă din ea,
că Legea Ta o am în cuget și nu uit, Doamne, Legea Ta!

R1: ¹⁵⁴ A mele pricini să le aperi, răscumpără-mă din păcat,
și dup-a Ta făgăduință fă-mi sufletul înviorat!

2. ¹⁵⁵ Departe-i mântuirea, Doamne, de toți aceia ce fac rău,
căci ei nu caută-orânduirea-Ți, porunca și Cuvântul Tău.

R2: ¹⁵⁶ A Tale îndurări sunt, Doamne, nespus de mari când Tu le-arăți,
înviorează-mi al meu suflet, dup-ale Tale judecăți!

3. ¹⁵⁷ Mulți, Doamne, sunt prigonitorii și mulți vrăjmașii mei, Tu vezi,
dar de a Ta învățătură, eu nicicând nu mă depărtez!

R3: ¹⁵⁸ Cu scârbă eu privesc o, Doamne, pe câți necredincioși Îți sunt,
pe cei ce nu-Ți păzesc Cuvântul, și-s călcători de legământ.

4. ¹⁵⁹ Vezi cât de mult iubesc eu, Doamne, Cuvântul Tău și voia Ta,
în bunătatea Ta cea mare, înviorează-mi inima!

R4: ¹⁶⁰ Întemeiat Îți e Cuvântul pe adevărul cel curat,
a Tale drepte Legi țin veșnic... ca tronul Tău neclătinat...

I: Cântările Psalmilor, Psalmul 119:153-160
Autor text: Traian Dorz