Psalmul 097

1. ¹ Împărățește Domnul cu mărire,
pământul să se veselească-ntreg,
și să se bucure mulțimea mare,
de-ostroave care glasul I-nțeleg.

R1: ² Cu nori și neguri El se înconjoară,
și-a Tronului Său sfinte temelii,
mereu dreptatea-I și cu judecata
și-acestea rămânea-vor pe vecii.

2. ³ 'Nainte-I merge focul care arde
pe toți aceia care-L dușmănesc,
⁴ cu fulgere El lumea luminează,
pământul vede, toți se îngrozesc.

R2: ⁵ În Fața-I munții se topesc ca ceara,
în Fața Domnului Cel veșnic sfânt,
⁶ spun cerurile marea Lui dreptate,
văd slava Lui toți cei de pe pământ.

3. ⁷ Sunt rușinați toți câți slujesc la idoli,
și toți cei ce cu idoli s-au fălit,
toți dumnezeii-n Fața Lui se-nchină,
⁸ Sionu-aude-aceasta fericit...

R3: Și vesele sunt fiicele lui Iuda
de-a-Tale, Doamne, sfinte judecăți,
⁹ căci Tu ești Cel Preaînalt pe tot pământul,
și mai presus de dumnezei Te-arăți.

4. ¹⁰ Urâți ce-i rău! - voi câți iubiți pe Domnul,
căci El păzește sufletu-alor Săi,
pe credincioșii Lui și-i izbăvește
din mâinile și cursa celor răi.

R4: ¹¹ Lumina-i din vecie semănată
pentru acei ce sunt neprihăniți,
și bucuria numai pentru-aceia
cu inima curata și smeriți.

C: /:¹² Voi cei cu inima fără prihană
în Domnul ne-ncetat vă bucurați,
sfințenia și slava Lui cea mare
prin laudele voastre s-o 'nălțați! :/

I: Cântările Psalmilor, Psalmul 97
Autor text: Traian Dorz