Psalmul 059 (II)

1. ⁶ Se-ntorc în orice seară, urlând ca niște câini,
și dau ocol cetății, să cadă pradă-n mâini,
⁷ din gura lor ies rele țâșnind nelegiuit,
pe buza lor sunt săbii, zic: "Cine-a auzit?"

2. ⁸ Dar Tu de ei râzi, Doamne, de neamuri îți bați joc,
⁹ oricât le-ar fi puterea, eu, Doamne-n orice loc
în Tine am nădejdea, Tu-mi ești scăparea mea,
¹⁰ 'nainte-mi iese Domnul, în bunătatea Sa!

3. Da, Domnul mi-mplinește dorința ce-o nutresc,
în sufletul meu față de câți mă prigonesc!
¹¹ Nu-i omorî, păstrează-i, să știe neamul tot,
ci fă-i pribegi, doboară-i, o, Doamne Savaot! ...

4. ¹² În gura lor păcat e la orișice cuvânt,
mândria lor să-i piardă, căci bleastămă și mint!
¹³ Mânia Ta să-i piardă, în veac a nu mai fi,
să știe că pe Iacov, întreg, Tu-l vei domni. (oprire)

I: Cântările Psalmilor, Psalmul 59:6-13
Autor text: Traian Dorz