Psalmul 040

1. ¹ Mi-am fost pus nădejdea-n Domnul și El s-a plecat spre mine,
² m-a scăpat din groapa morții și din fundu-adânc de tină,
cu picioarele pe-o stâncă m-a-ntărit dintre ruine,
³ și mi-a pus în glas cântare nouă, pentru-a Lui lumină.

2. Mulți văzând acestea, Doamne, s-au temut crezând în Tine.
⁴ Fericit e-acel ce-n Domnul toată-ncrederea și-o pune,
ce de mincinoși și trufași cât mai depărtat se ține,
către ei să nu se-ndrepte și cu ei să nu se-adune.

3. ⁵ Cât de multe-s pentru mine, Doamne, planurile Tale,
nimenea nu se mai poate Doamne-asemăna cu Tine,
aș dori s-o spun aceasta, să le trâmbițez pe cale,
însă numărul lor este mult prea mare pentru mine.

4. ⁶ Tu nu ceri și nici vrei jertfe, nu vrei daruri de mâncare,
ci-ai străpuns a mea ureche - semnul Tău de mărturie,
atunci zis-am: iată Doamne, Dumnezeul meu cel Mare,
vin, că-n sulul Cărții Sfinte, despre mine Doamne, scrie.

5. ⁸ Voia Ta vreau a o face căci mi-n suflet sfânta-Ți Lege,
⁹ vreau să spun de mila-Ți multă la mulțimile-adunate,
Tu știi lucru-acesta, Doamne, limba mea să se dezlege
¹⁰ căci nu țin în al meu suflet, ci spun marea-Ți bunătate.

6. Spun la toți de mântuirea și-adevărul Tău, Stăpâne,
și n-ascund nici bunătatea, nici a Ta credincioșie.
¹¹ Tu nu-mi vei opri-n viață mila Ta ce-n veci rămâne
a Ta bunătate Doamne, pază pururi o să-mi fie.

7. ¹² Rele multe mă-mpresoară, și pedepsele m-apasă
nu mai poate să le rabde, Doamne, inima mea slabă
sunt mai multe decât perii capului și nu mă lasă,
¹³ Doamne, scapă-mă, o, Doamne, vino-n ajutor degrabă.

8. ¹⁴ Rușinați să fugă cei ce vor să-mi ia a mea viață,
înapoi să dea vrăjmașii să roșească de rușine,
¹⁵ să-nlemnească de ocară cei ce-acuma-mi râd în față,
¹⁶ să se bucure aceia care Te iubesc pe Tine,

9. cei ce caută mântuirea ne-ncetat de-acum să spună:
lăudat să fie Domnul, stânca mea de mântuire!
¹⁷ Sunt sărac eu, însă, Domnul, mi-este bun ca mama bună,
Doamne, Tu-mi ești ajutorul, vino fără zăbovire...

I: Cântările Psalmilor, Psalmul 40
Autor text: Traian Dorz