Era seară liniștită cu cerul senin

1. Era seară liniștită cu cerul senin
Când fu cina pregătită Fiului Divin

2. El sta cu ai săi la masă, în locul gătit
Și-apoi cu voce miloasă, astfel le-a vorbit

3. Frații Mei! Sosit-a ceasul să ne despărțim
Voi să nu pierdeți curajul, căci iar am să vin

4. Trebuie să se'mplinească toate ce s-au scris
Voi fi judecat la moarte şi pe cruce'ntins

5. Dar vă spun mai dinainte, pentru ca să știți
Căci unul din voi mă vinde, pe treizeci de arginti

6. Atunci toți se'ndreaptă, către învățător
Şi pe rând se'ntreabă care-i trădător

7. Când veni rândul lui Iuda, întreabă și el
Nu cumva oi fi eu Doamne fiul cel mișel?

8. Tu ești ludo zice Domnul, du-te mai curând
Iată-acum sosit-a ceasul, să faci ce-ai de gând

9. El atunci îndată merse, către acel sobor
Unde așteptau cu sete a Domnului omor.

10. Acolo-și vându stăpânul, luda cel mișel
Şi printr-un sărut fățarnic, Îl predă pe El

11. Ei L-au dus la judecată și L-au osândit
Și pe cruce cu ocară, ei L-au răstignit

12. Iuda a făcut păcatul și s-a spânzurat
Căci prea tare s-a temut, de toate ce-a făcut.