O cetate-n sărbătoare

1. O cetate-n sărbătoare ne aşteaptă-n slavă sus
În lumină şi splendoare, pregătită de Isus;
Despre ea vorbeau profeţii în cuvântul lor de jar
De cetatea frumuseţii cu porţi de mărgăritar.

R: /: Ce ochi de om n-a mai zărit, urechea n-a mai auzit
Aşa frumoase melodii şi aşa frumoase temelii
Şi străzi de aur stravezii
Şi râul vieţii cristalin şi pomul cel cu roade plin
Şi fulgere ce se duc şi vin din faţa Tatălui Divin :/

2. Spre cetatea stătătoare, Avraam călătorea
Cu dorinţa arzătoare să ajungă sus în ea;
Spre cetatea de lumină şi noi azi călătorim
Şi Îl aşteptăm să vină, Cel pe care Îl dorim.

3. Soarele neprihănirii şi Luceafarul din zori
El e Mirele iubirii care va veni pe nori;
Strălucirea strălucirii pentru noi s-a pregătit
O cetate a nemuririi, Tatăl ne-a fagaduit.