Categorie: Biografii crestine
Cu o înclinaţie nativă spre studiu, cărturar eminent şi citind din toate domeniile, nu este surprinzător faptul că, pe parcursul vieţii sale îndelungate, William Kelly a acumulat o bibliotecă imensă cu opere de valoare. Colecţia lui cuprinde marile Codice (unele în facsimil), toate ediţiile poliglote importante, lucrările părinţilor bisericii şi ale marilor cărturari şi multe volume rare şi de valoare din toate domeniile ştiinţei, filozofiei şi istoriei. Biblioteca lui este în special bogată în scrieri clasice, istorie ecleziastică şi teologie, care au fost dintotdeauna obiectele lui de studiu favorite.
Spre sfârşitul anului 1904, Dl. Kelly simţea din ce în ce mai mult că timpul i se termina şi că în curând cursa lui avea să se încheie. Din tinereţe îmbrăţişase adevărul speranţei binecuvântate şi îl ţinuse cu tărie până la sfârşit, trăind şi lucrând mereu aşteptând împlinirea ei prin venirea Domnului pentru a-i lua pe ai săi în casa Tatălui (conform Ioan 14 .1-3). Nu s-a înălţat până la a fixa date, nici nu a procedat ca alţii, care au predicat venirea Lui ca şi cum acesta este singurul lucru important în Scriptură, dar nici nu a trecut cu vederea aluzia foarte transparentă din parabola talanţilor (Matei 25 .19), că după mult timp, Domnul acelor robi a venit.
Când, în ultimele lui zile, a fost întrebat ce gândea cu privire la moarte şi la venirea Domnului, dacă ar dori mai curând să plece pentru a fi cu Hristos sau să rămână în mijlocul celor care sunt în viaţă până la venirea Domnului, el a răspuns: „Nu-mi este dat să aleg, şi chiar de aş avea putinţa de a alege nu aş face-o“. „Dar, nu-i aşa că ţi-ar place să fii în viaţă şi să-L întâmpini pe Domnul la venirea Lui?“ „Cu privire la aceasta nu am nici o dorinţă, dragul meu,“ a răspuns el.
Fiind în această stare de spirit perfect echilibrat şi sănătos în gândire, şi-a pus problema ce se va face cu biblioteca lui de o valoare nepreţuită. Unde ar fi cel mai bine să ajungă ea? S-a consultat cu un vechi prieten, Dr. Maclagan (1826 - 1910), pe atunci arhiepiscop de York, a cărui judecată o aprecia, şi, după ce a meditat un timp, Sfinţia Sa a sugerat că Middlesborough (care pe atunci era în Yorkshire, iar acum este în Cleveland) ar fi, din mai multe motive, cel mai potrivit loc care s-o găzduiască permanent. Şi primăria s-a pregătit (în urma recomandării arhiepiscopului) să construiască o aripă specială a Bibliotecii Publice pentru a primi acel dar. Dl. Kelly a fost de acord punând o singură condiţie: aceea ca să nu fie dezvăluită identitatea donatorului. Nu e nevoie să mai remarcăm că aceasta era în acord cu caracterul lui.
În biblioteca lui de acasă a umplut până la tavan trei camere cu cărţi, punând cărţile şi pe două rânduri ori de câte ori era posibil. Era bucuros să predea ceea ce îi fusese concesionat pe termen lung donând colecţia pe care o preţuia mult, cu cărţi de calitate cum nici Middlesborough, nici altă societate nu ar fi putut cumpăra vreodată. S-a rugat ca ele să „ele să facă mai mult bine acolo decât mi-au făcut mie ca buni prieteni şi slujitori nu tocmai răi (sic)“.
Poate prezenta interes următorul extras din Raportul bibliotecarului asupra bibliotecii lui William Kelly către Comitetul Muzeului Bibliotecii Publice, întrunit la 11 octombrie 1904, cuprins în Minutele procedurilor Consiliului orăşenesc Middlesborough din perioada 1903-4.
Middlesborough-on –Tees
7 octombrie 1904
Către Preşedintele Comitetului,
Biblioteca Publică Middlesborough
Domnilor,
Potrivit instrucţiunilor dumneavoastră, luni, în data de 3, am vizitat biblioteca oferită oraşului Middlesborough, constituită din 15.000 de volume.
Bineînţeles că nu era posibil să fac o examinare critică a atâtor mii de opere de valoare oferite cu atâta generozitate, dar poate că sunt capabil să vă fac o idee de valoarea şi universalitatea colecţiei menţionând câteva opere care mi-au atras atenţia pe când umblam printre cărţi.
În istoria seculară şi biografii am găsit operele lui Arnold, Macaulay, Clarendon, Thirlwall, Allison, Merivale, Milford, Herodot, războiul din Peninsulă al lui Napier, mai multe istorii ale comitatelor şi localităţilor, Istoria Pictorială a Angliei, Dicţionarul Istoric al lui Bayle, mesajele lui Wellington, Istoria Lumii a lui Raleigh, Registrul Anual, Istoria Francei şi a Italiei de Sismondi, Istoria Universală, Dicţionarul biografic al lui Chalmer şi publicaţiile Societăţii Istorice Engleze.
Calsicii literaturii greceşti, latine şi moderne sunt bine reprezentaţi prin ediţii remarcabile. De exemplu am văzut din Cicero ediţiile Orelli, Gemellius şi Oxford; erau şi cele ale lui Drachenbach, Livy, Boeckt Pinder şi un set complet din „Bibliotheca Classica“ a lui Long; un set frumos „Pickering Classics“, un volum folio al lucrărilor lui Dean Swift[1] şi multe altele.
Din domeniul ştiinţelor şi filozofiei am remarcat lucrarea Principia a lui Newton, lucrările lui Linne, un set din Tratatele Bridgewater[2], Botanica lui Sowerby, Flora lui Worthington, Chimia lui Regnault, lucrările lui Leibig[3], Mineralogia lui Dana, Revista Botanică, lucrări despre antichitatea omului. Enciclopedia Engleză a Artelor şi Ştiinţelor, operele complete ale lui Kant, lucrările lui Humboldt, Fosilele lui Cuvier, lucrările lui Lardner, Documentele Academiei de Ştiinţe din St. Peterburg, Dicţionar de Ştiinţe ale Naturii în franceză, Istoria Filozofiei a lui Ritter, Opus majus şi Opera inedita ale lui Bacon. Dintre lucrările enciclopedice menţionez Enciclopedia Metropolitana, Enciclopedia Britannica, Enciclopedia Engleză a lui Knight, lexicon-uri pentru greacă, latină, ebraică, germană, franceză şi alte dicţionare.
Dintre lucrările cu caracter mai general am remarcat un set de publicaţii trimestriale, lucrarea Indienii a lui Catlin, Irlanda lui Hall, Istoria literaturii romane, Monede şi medalii a lui Ekel, Eufratul de Cheaney şi multe alte lucrări interesante şi importante.
Sunt multe lucrări de valoare cu privire la istoria bisericii creştine, dintre care aş menţiona Centuatores Magdeburgici – marea istorie a protestantismului, Istoria bizantină completă, Baronius, Grotius, Memorialele lui Strype, Istoria lui Ranke şi alte istorii notabile.
Secţiunea teologică a bibliotecii cuprinde multe comori, dar voi menţiona numai câteva dintre cele mai remarcabile articole, care ilustrează în mod deosebit universalitatea colecţiei despre care vorbesc. Scrierile părinţilor bisericii şi ale cărturarilor greci, toate ediţiile importante ale Testamentului în greacă începând de la Erasmus, toate marile traduceri poliglote: Complutensianul, Antwerp, traducerea de la Paris şi cea de la Londra şi altele mai puţin importante, lucrările Sf. Hrisostom (ediţie princeps), Sf. Thomas Aquinas, Luther, Calvin, Erasmus, Petru Martirul, Pascal, Melanchton, Beza, Zwingli, Howe, Bucer, Bellarmine, Episcopul Usher, Stillingfleet şi Connybeare, vreo cincizeci de volume de scrieri Jansenite şi numeroase comentarii importante ebraice şi dintre naţiuni. Este şi o copie bună a Quranului. Pe deasupra sunt multe din marile Codice în facsimil, inclusiv Codex Alexandrinus, Codex Bezae. Codex Claro-Montanus şi Codex Sinaiticus (ediţia Tischendorf).
Trebuie să vă informez că generosul donator a fost atât de bun încât să ne spună că şi rafturile pe care sunt aşezate în prezent cărţile sunt le-ar include bucuros în donaţie. I-am mulţumit în numele dumneavoastră, şi, cu toate că acele rafturi nu se potrivesc exigenţelor unei biblioteci publice, acestea ne vor permite să le clasificăm şi catalogăm cărţile în scurt timp după primire, scutindu-ne şi de costurile unor rafturi temporare.
Slujitorul dumneavoastră supus,
Baker Hudson
I-a fost respectată dorinţa de a rămâne anonim, dar, după decesul lui, autorităţile bibliotecii au fost obligate să dea o declaraţie cu privire la acele volume, pe care au făcut-o în următorii termeni:
Biblioteca Publică, Middlesborough
Nu mai rămâne în anonimitate
Aprilie 1906
Am fost întrebaţi în repetate rânduri de ce am evitat să menţionăm sub vreo formă în paginile noastre recenta moarte a binefăcătorului nostru anonim. Acum, din vreme ce angajamentul nostru de a păstra tăcerea a fost anulat în urma publicării numelui său, ne folosim de această ocazie pentru a-i asigura pe cititorii noştri că nu l-am numit nu pentru că l-am fi uitat, nici pentru că nu ne-am fi simţit îndatoraţi, ci datorită dorinţei exprese a familiei sale.
Dl. Kelly a fost un om care prefera să facă binele în secret, sau, mai curând se considera a fi numai un administrator al proprietăţilor, fie ele materiale, fie ele intelectuale, şi chiar în vara trecută, în 1905, a reiterat speranţa lui ca numele său să nu devină public în calitate de donator al bibliotecii de mare valoare. Am păstrat cu grijă secretul, şi a fost o surpriză regretabilă că, pe când noi ne luam rămas bun cu respect şi mulţumire de la acela căruia îi datorăm atât de mult, ziarul Times a scris într-un anunţ mortuar despre legătura lui cu donaţia către Middlesborough. Atunci fiica sa şi-a exprimat dorinţa ca noi să păstrăm tăcerea, dar apoi articolul din Times a fost compilat şi extins şi publicat, în cele din urmă, şi de presa noastră locală. Este un fapt regretabil că dorinţa donatorilor a fost nesocotită de alţii, deoarece aceasta a fost singura obligaţie care ne-a fost impusă. Donaţia lui a fost gratuită, fără vreun fel de condiţie oneroasă, cum deseori se întâmplă să existe când se fac asemenea daruri.
Probabil că spiritul în care a fost oferit acest dar poate fi apreciat cel mai bine din următorul fragment de conversaţie. Pe când stătea în biblioteca lui, în timp ce cărţile erau împachetate în 193 sau chiar mai multe cutii pentru a fi transportate la Middlesborough, Turner a întrebat: „Trebuie că este dureros pentru dumneavoastră, domnule, să vă despărţiţi de vechii prieteni, nu-i aşa?“ „Totuşi nu,“ a fost răspunsul, „pentru că nu pot spera să mai am parte de ei mult timp şi doresc să-i văd aşezaţi acolo unde vor fi de folos altora[4]“.
Era condiţia ca biblioteca să fie deschisă tuturor, prietenilor dar chiar şi duşmanilor (cu speranţa că îi va putea câştiga) în loc ca acele cărţi să fie păstrate sub cheie. În luna noiembrie a acelui an, după cea de-a noua prelegere asupra epistolelor lui Ioan, el îi scria lui Heyman Wreford: „vei fi surprins să vezi cât de puţin mă afectează plecarea cărţilor mele. În prezent am păstrat un pic peste 100 …“ A mai păstrat şi un set vechi de cinci din şase reviste minuscule „Cuvintele adevărului pentru sfinţii lui Dumnezeu“, editat de R. Naylor din Jersey (1839? - 1853)[5]. Acestea erau ale iubitei sale soţii, setul lui fiind deja dat la Middlesborough. Rareori era cuprins de sentimente superficiale, nici chiar când se despărţea de colecţia de cărţi valoroase pe care o strânsese de o viaţă. Mulţi pot spune o poveste; cărţile pe care le-a achiziţionat în ziua când l-a întâlnit prima dată pe Darby în depozitul de la Plymouth se duseseră, tot aşa şi cărţile care-l ajutaseră să înţeleagă mai bine anumite subiecte temporale, şi nici acele ajutoare valoroase în cercetarea Scripturii nu mai erau prezente spre a fi consultate[6]. Cu excepţia câtorva titluri care au fost date unor prieteni, tot ce mai rămânea din bibliotecă a fost destinat noii case de la nord, unde, cu toate că cei mai fără scrupule au furat din ele, cele mai multe au rămas până azi.
O treime din colecţie este de dinainte de 1801. Sunt 400 de ediţii de scripturi creştine şi comentarii scripturale de la secolul al şaisprezecelea încolo. Colecţia se află în prezent într-un depozit izolat de la periferia Middlesborough şi este necesar să se facă aranjamente speciale cu bibliotecarul pentru a vedea cărţile. Adresa la care trebuie trimisă o cerere este Central Library, Victoria Square, Middlesborough, TS1 2AY.
[1] n. tr.) Scriitor satiric englez născut în Irlanda (1667-1745)
[2] n. tr.) Lucrările lui Frances Eggerton, Earl of Bridgewater, publicate prima dată între 1833 şi 1840, cu privire la „teologia naturală“, adică la modul în care teologia se aplică în teoriile ştiinţifice.
[3] n. tr.) Justus von Leibig (1803 - 1873), chimist german cu contribuţii importante în chimia organică
[4] n. a.) Se pune întrebarea: mai sunt oare cărţile încă disponibile, potrivit dorinţei sale? În mod trist, valoroasa colecţie este în prezent (2004) în clădirea dezafectată a unei şcoli, unde nu este un controlată nici temperatura nici umiditatea. Se poate căpăta acces numai prin aranjamente. Probabil că biblioteca lui Kelly trebuie să fie mutată de aceia care ar dori cel mai mult să aibă acces la colecţia lui personală.
[5] n. a.) Tipărite în Jersey, dar publicate şi la Londra şi Plymouth de Campbell şi Rowe
[6] n. a.) Lista completă a cărţilor pe care le-a dat la Middlesborough poate fi cercetată la biroul editurii Chapter Two, numai cu aprobare specială
sursa: https://comori.org/