Lasa Doamne

Lasa Doamne

Lasa Doamne sa curga izvorul de ape,
Pentru cel care vine de la Tin” sa se adape.
Izvor ce se umple mereu de sub Tronul casei Tale,
Cu Apa Vie minunata ce curge incontinuare.

Cine vrea sa aiba parte de-al ei dar tamaduitor,
Sa se aplece pe genunchi si sa vina la izvor.
Daca ai gustat din apa te si simti inviorat,
Plin de sanatate-n trup si cu Duhul intremat.

Ca un pom ce stie asta si spre apa se intinde,
Radacina ta va creste, cu putere inainte.
Binecuvantat de Domnul este omul insetat,
Ce se adapa din izvorul harului nemasurat.

Care prin ingaduinta celui care il sustine,
Face roade sanatoase si la Domnul mereu vine.
Nu arata oboseala de a merge in lucrare,
Si cu dragoste aprinsa este vegheator pe cale.

Si ar vrea cu tot ce are sa se-apropie de El,
Ca sa poata sa-l cuprinda Domnul sfant Emanuel.
Asa eu doresc sa fiu ca si pomul langa ape,
Cu a mele radacini sa stau de El mai aproape.

Amin