Vremea trecătoare

Precum e roua dimineața,
Și cum soarele răsare,
Tot așa mă simt eu, Doamne
Chipul când mi-l luminezi.

Precum găina își strânge puii
Din calea primejdiilor,
Tot așa dorești Tu, Tată
Să ne strângi, din întunericul păcatelor.

Precum e vremea trecătoare,
Ce dulce-i dragostea,
Și amară-i sarea,
La fel e și păcatul, ce-n mine zămislesc.
La fel e jugul câteodată
E greu și dureros
Dar mereu e roditor,
Căci Tu Te-nduri, oh, Tată,
Și mă ajuți să-l port ușor,
Să-mi duc crucea pân’ la capăt
Să nu mă uit nicicând ‘napoi.
Binecuvântat să fii Tu, Tată, doar Tu,
Mă înțelegi, mereu, mereu.

Precum odată, Tu mi-ai arătat
Să merg pe calea dreaptă,
Și cum m-ai scăpat de-al meu păcat,
Mereu îmi amintesc, Isuse, Tată,
Cum deseori Te-am întristat,
Precum e soarele și luna
Și cum așterne noaptea după zori,
Tot așa Te-nduri Tu, Doamne,
Și uiți păcatul meu, doar Tu,
Mă ierți, mereu mereu.

Amin