Anul Nou-poem acrostih

A mai albit un an prin noi,
Au fost dureri, au fost nevoi
Adesea, dar și bucurii;
Am adunat și-amintiri vii.

N-am stat flămânzi, nici însetați,
N-am răbdat frigul dezbrăcați,
Nici n-am îndurat, cu Cristos
Necaz sau chinul dureros.

Un drum avem, să fim cu El,
Un dor: Sionul sfânt, ca țel!
Un vis: opere de coloși,
Un ideal: să fim cristoși.

Lumina Lui, s-o reflectăm,
Lucrarea Sa, s-o arătăm,
Lauda Lui, s-o înnoim,
Liberi în Duhul, să trăim!

Nimic nu e mai important,
Nici mai urgent, nici mai presant!
N-avem în inimă patimi,
Năluci profane nu dorim!

O albă pagină se scrie,
O altă inimă, - învie,
O înnoire e-n speranță,
O așteptare nouă-n viață.

Un an mai bun, un an mai viu,
Un timp de biruință-n pustiu!
Un Nou An, să-l trăim cu Domnul!
Urarea mea: Să nu ne fure somnul!

Craiova, 31-12-2014, ora 22: 30